Școala a fost înființată în anul 1962 ca școală profesională a Fabricii de Geamuri Scăeni ce avea 60 elevi in meseriile zidar și șamotor in fabricarea geamului.
În anul 1963 se transformă în Grup Școlar prin școlarizarea unei clase de maiștri sticlari – seral și a încă două clase de lăcătuș mecanic în industria geamurilor și electrician pentru instalații electrice.
Anul 1965 reprezintă un moment important în istoria scolii prin desfășurarea cursurilor într-o locație modernă cu internat școlar pe trei niveluri și sapte săli de clasă.
Grupul Scolar, patronat de Ministerul Materialelor de Construcții, se transformă în anul 1972 în Liceu Industrial, iar în anul 1992 școala ia titulatura de Grup Școlar Industria Sticlei Boldești – Scăeni.
În anul 2010 liceul se transformă în Liceul Tehnologic ,,Teodor Diamant”, denumire acordată în memoria marelui reprezentant al socialismului utopic, denumire pe care o păstrează până în ziua de astăzi.
Fabrica de geamuri Scăeni – 1962
Sursă:Arhivă Arhitect Ion Mircea Enescu
Arhiva arh. Ion Mircea Enescu – UAR (uniuneaarhitectilor.ro)
Cuptor la Fabrica de geamuri Scăeni – 1969
Sursa: Wikipedia
Teodor Diamant (n. Teodor Mehtupciu, 1810 – 1841), a fost un reprezentant al socialismului utopic în România.
S-a născut în Moldova. Era un om de frunte, inteligent, muncitor, stăruitor și plin de devotament.
Avea un temperament entuziast, când îmbrățișa o idee, i se consacra cu trupul și cu sufletul.
În țară a studiat la școala grecească și la Colegiul Sfântul Sava, fiind elev al lui Gheorghe Lazăr și Eufrosin Poteca.
Cunoștea limbile franceză, germană, greacă și italiană.
A studiat matematica la München și la Paris, unde a intrat în contact cu ideile socialismului utopic și a devenit discipol al lui Charles Fourier.
Reîntors în țară, a colaborat la Curierul Românesc, unde și-a expus concepțiile social-economice.
A fost bine primit în cercurile liberale din București, reușind să-l atragă cu ideile sale pe tânărul Emanoil (Manolache) Bălăceanu, fiul lui Nae Bălăceanu din Ploiești, care moștenise o avere însemnată, ce cuprindea și moșia Scăeni, aflată pe teritoriul actualului oraș prahovean Boldești-Scăeni.
Bălăceanu își arendase dezavantajos moșia unui anume Teodor Zaplan, cu care a intrat în conflict, ajungând în urma unor acțiuni în instanță dator acestuia.
Pentru a evita plata datoriei, Bălăceanu a acceptat să dea moșia în arendă unei colectivități de familii, aduse de Diamant, care dorea înființarea unui falanster, un fel de colonie agricolă-industrială care funcționa după principiile socialismului utopic.
Falansterul a fost înființat la 10 martie 1835 și avea denumirea Societatea agronomică și manufacturieră sau Colonia soților agronomi. Înainte de desființare avea aproximativ 100 de membri.
Ea a eșuat după mai puțin de un an, „soții agronomi” părăsind-o, nemulțumiți de rezultate, de condițiile de muncă, și de lipsa interesului lui Bălăceanu față de proiect.
A fost închis la Mănăstirea Snagov. La eliberarea lui din Snagov, Diamant n-a mai găsit ospitalitatea cu care era obișnuit.
Fără a renunța la ideile lui și la speranța de a-și realiza planul, a îmbrățișat, ca mijloc de trai, meseria de inginer topograf și hotarnic.
Moare în urma căpătării unui „junghi bun, care în puține săptămâni l-a dat într-o oftică galopantă. Catinca Câmpineanu, care se afla la moșie, a trimis de l-a transportat de la Telega la Câmpina; i-a fost însă peste putință a-l face să admită un medic și a renunța la tratamentul Leroy, pe care l-a urmat până s-a stins” .
Cartea sa, „Scrieri economice”, a apărut postum, la Editura Științifică, în 1958, în timpul regimului comunist care identificase în el un precursor și care îl folosea pentru a se autolegitima.
În același context a apărut în 1979 filmul Falansterul, în regia lui Savel Știopul, inspirat din experimentul lui Teodor Diamant.
Sursa: Wikipedia